FKK Sharks Darmstadt/Frankfurt (D)

Darmstadt

Originea numelui

Darmundestat (germ., semnificație disputată)

Prima mențiune documentată

cca. 1090 d. Hr.

Populație

160.000

Suprafață

122,07 km²

Land

Hessen

Regiune administrativă

Darmstadt

District

/

Numărul de înmatriculare

DA

Râu

Darmbach

Clubul FKK Sharks se află în Darmstadt-Nord.

Darmstadt este, cu aproape 160.000 de locuitori, al patrulea oraș ca mărime din landul Hessen și face parte din regiunea Rhein-Main. Datorită Universității Tehnice și a altor instituții de cercetare, orașul a primit în 1997 titlul de "Oraș al Științei".

Sosirea cu trenul:

Gara Centrală din Darmstadt, deschisă în 1912 și modernizată ulterior pentru accesibilitate, este a doua gară ca mărime din Hessen după Frankfurt am Main și, prin urmare, este bine integrată în rețeaua de transport la distanță a Deutsche Bahn. Mai multe linii Intercity și Intercity-Express conectează orașul direct cu Karlsruhe, Berlin, Konstanz și alte destinații îndepărtate. Prin platforma transversală suspendată se ajunge la tramvaiele și autobuzele rețelei locale de transport urban.

Sosirea cu mașina:

La nodul autostradal Darmstadt se intersectează autostrăzile federale A5 în direcția Kassel/Basel și A672 (legătura Darmstadt).

Hoteluri: Chiar în apropierea gării se află hotelurile Maritim, Intercity, B&B, Ibis Darmstadt și Hotel Hornung. Alte hoteluri de 3 și 4 stele pot fi găsite în centrul orașului. În funcție de cerințele pe care trebuie să le îndeplinească un hotel, merită consultate portalurile relevante de evaluare hotelieră.

Aeroportul Frankfurt este accesibil de la Darmstadt în câteva minute prin autostrada A5. A5 este, în același timp, o șosea panoramică superb amenajată în Câmpia Rinului Superior, care oferă o vedere pitorească asupra colinelor Messeler Hügelland și, mai la sud, asupra zonei Vorderen Odenwald. Drumul turistic original din această zonă, precum și spațiul natural aferent, se numește Bergstraße.

Economie:

Sectoarele de bază ale vieții economice din Darmstadt sunt: sectorul IT, chimie/farmacie, construcții de mașini/mecatronică, cosmetică capilară, precum și tehnologia spațială și a sateliților. Orientarea către tehnologie și cercetare caracterizează economia orașului. Din 2 decembrie 2003, elementul cu numărul atomic 110 din tabelul periodic al elementelor poartă numele de Darmstadtium (D), în onoarea Societății pentru Cercetarea Ionilor Grei din Darmstadt. Darmstadt este astfel singurul oraș german după care a fost numit un element.

În Darmstadt își au sediul sau sunt prezente, printre altele, concernul chimic și farmaceutic Merck KGaA, cea mai veche companie chimico-farmaceutică din lume, precum și companiile Röhm GmbH, Carl Schenck AG, Wella, Döhler GmbH, Goldwell GmbH, Deutsche Telekom (t-online), Deutsche Post AG, Software AG, Wissenschaftliche Buchgesellschaft și Centrul de Tehnologie și Inovare (TIZ) Darmstadt. De asemenea, Darmstadt are o bogată tradiție editorială.

Educație:

În Darmstadt sunt stabilite universități cu un total de aproximativ 41.000 de studenți. Cea mai proeminentă dintre acestea este Technische Universität Darmstadt, fondată în 1877, cu aproximativ 26.000 de studenți. Cu circa 13.000 de studenți rezidenți în Darmstadt, a doua universitate ca mărime este Hochschule Darmstadt.

Pe lângă cele două mari universități din Darmstadt, există Evangelische Hochschule Darmstadt (EHD), fondată în 1971 și aflată sub patronajul Bisericii Evanghelice din Hessen și Nassau, și Akademie für Tonkunst, fondată în 1851 ca școală privată de muzică.

Istorie:

O înțelegere profundă a structurilor landului Hessen nu este posibilă fără cunoașterea poziției remarcabile pe care Darmstadt a deținut-o timp de secole în Hessen. Abia odată cu fondarea landului Hessen după cel de-al Doilea Război Mondial, importanța politică și administrativă a Darmstadt a scăzut, deoarece orașului mai mare Wiesbaden, care fusese abia distrus, i s-a acordat prioritate ca capitală de land. Darmstadt este însă în continuare sediul regiunii administrative pentru 10 districte (Bergstraße, Darmstadt-Dieburg, Groß-Gerau, Hochtaunuskreis, Main-Kinzig-Kreis, Main-Taunus-Kreis, Odenwaldkreis, Offenbach, Rheingau-Taunus-Kreis, Wetteraukreis), 4 orașe fără district (Darmstadt, Frankfurt am Main, Offenbach am Main, Wiesbaden) și 3 orașe cu statut special (Bad Homburg vor der Höhe, Hanau, Rüsselsheim am Main).

În jurul anului 1000, Darmstadt a aparținut inițial așa-numitului Wildbann Dreieich, apoi a intrat în posesia Episcopiei de Worms în anul 1002 și a Episcopiei de Bamberg în 1009, iar în 1013 a devenit în cele din urmă un fief al Episcopiei de Würzburg, rămânând astfel până la Reichsdeputationshauptschluss în 1803, lichidarea finală a Sfântului Imperiu Roman. La mijlocul secolului al 13-lea, conții de Katzenelnbogen au construit lângă Darmstadt o cetate pe apă; în 1330, împăratul Ludwig der Bayer a acordat contelui Wilhelm I. von Katzenelnbogen drepturile de oraș pentru Darmstadt.

Odată cu dreptul de piață asociat, importanța așezării până atunci mai degrabă modeste a crescut rapid, iar întreaga economie din împrejurimi s-a orientat către piața din Darmstadt. Pe parcursul secolelor al 14-lea și al 15-lea, conții de Katzenelnbogen au extins și transformat continuu cetatea, până când, la mijlocul secolului al 15-lea, aceasta a devenit un castel reprezentativ. Darmstadt a devenit reședință secundară a familiei Katzenelnbogen și a trăit o primă fază de apogeu a dezvoltării sale. În 1479, linia conților de Katzenelnbogen s-a stins, iar Darmstadt a revenit lui Heinrich III. von Hessen. Prin aceasta, Darmstadt a scăzut în prestigiu de la o reședință secundară importantă la un mic avanpost departe de centrul de putere hessian, Kassel.

În 1567 a murit landgraful Philipp der Großmütige von Hessen, unul dintre cei mai importanți principi ai timpului său, iar Hessen a fost împărțit între cei patru fii ai săi. Wilhelm a primit partea de nord, numită acum Hessen-Kassel, Ludwig a primit Hessen-Marburg, Philipp Hessen-Rheinfels, iar Georg partea de sud, denumită acum Hessen-Darmstadt. Ca landgraf Georg I. (cel Pios), el a fondat ulterior linia secundară hessiană Hessen-Darmstadt și a transformat fostul avanpost Darmstadt într-un oraș de reședință respectabil. Deoarece Philipp și Ludwig au murit fără copii în 1583, respectiv 1604, aceste teritorii au revenit liniilor din Kassel, respectiv Darmstadt.

Disputa succesorală cu Hessen-Kassel începută în 1604 pentru moștenirea Hessen-Marburg, dar mai ales izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani în 1618, au lovit dur Darmstadt și au condus orașul prin mai multe crize. Abia cu Ludwig VI., începând din 1661, a revenit nu doar o perioadă de pace, ci și de avânt economic. Aproximativ 100 de ani mai târziu, Ludwig IX., care a preluat funcția de landgraf în 1768, a impus orașului o politică de austeritate riguroasă. Pentru Darmstadt, perioada de domnie a lui Ludwig IX. a fost o perioadă de reforme și de nesemnificație politică, deoarece Ludwig și-a mutat sediul guvernului la Pirmasens. Soția lui Ludwig, Karoline von Hessen-Darmstadt, care, spre deosebire de soțul ei, a rezidat frecvent în Darmstadt, a asigurat prima înflorire culturală a orașului. Din 1771, ea a adunat în jurul său așa-numitul „Cerc al celor Sensibili”, din care făcea parte, printre alții, și tânărul Goethe. Acesta i-a acordat titlul onorific Die große Landgräfin. Ludwig X. a preluat conducerea în 1790 și a mutat sediul guvernului înapoi la Darmstadt.

Prin Reichsdeputationshauptschluss din 1803, Hessen-Darmstadt a câștigat teritorii vaste. În 1806, landgraful Ludwig a aderat la Confederația Rinului și a fost numit Mare Duce de către Napoleon I. Marele Ducat Hessen-Darmstadt - a nu se confunda cu Electoratul Hessen (Hessen-Kassel sau Kurhessen) - a existat în forma sa absolutistă din 1806 până în 1819, după care a devenit monarhie constituțională și a durat până în anul 1919. Prin articolul 47 al Actului Congresului de la Viena, Marelui Ducat Hessen i-au fost alocate în 1815/16 teritorii suplimentare, printre care Worms, Alzey, Bingen și Mainz, o zonă denumită Rheinhessen. Marele Ducat Hessen, cu reședința la Darmstadt, a cunoscut în această perioadă expansiunea sa maximă și a stăpânit părți mari din Hessen.

În 1815, Marele Ducat a aderat la Confederația Germană și a fost stat membru al acesteia până în 1866. Cu teritoriile sale situate la nord de Main, după pierderea Războiului Austro-Prusac împotriva Prusiei (1866), a aparținut Confederației Germane de Nord din 1867 până în 1870 și a fost un stat membru al Imperiului German din 1871 până în 1919. Între timp, odinioară importantul Hessen-Kassel a devenit în 1868 provincia prusacă Hessen-Nassau și a fost integrat în regiunea administrativă Kassel, formată deja în 1867.

După Revoluția din Noiembrie 1918, ultimul Mare Duce al Darmstadt, Ernst Ludwig, a trebuit să abdice, iar Darmstadt a devenit în 1919 capitala noului stat popular Hessen, cu constituție republicană. În cel de-al Doilea Război Mondial, aproximativ 99 % din orașul vechi și centrul orașului Darmstadt au fost distruse. După ocuparea de către americani în 1946, Darmstadt nu a mai fost ales capitală a noului land Hessen din cauza stării sale dezolante. Câștigător a fost Wiesbaden, între timp considerabil mai mare, care până în jurul anului 1800 fusese un loc mai degrabă nesemnificativ și a devenit proeminent abia în 1806 ca capitală a noului Ducat Nassau, care a existat până în 1866, fiind ulterior integrat de Prusia, împreună cu Kurhessen, în nou-creata provincie prusacă Hessen-Nassau.

Obiective turistice:

Altes Rathaus - Luisenplatz (centrul orașului Darmstadt) - Staatstheater - Hessisches Landesmuseum - Mathildenhöhe cu case în stil Jugendstil (colonia artiștilor), Hochzeitsturm și Capela Rusă - Waldspirale (complexul rezidențial Friedensreich Hundertwasser), Residenzschloss cu grădina castelului - Jagdschloss Kranichstein - Auferstehungskirche, Ludwigskirche - Mozartturm - Orangerie - Staatstheater - Haus der Geschichte (fostul teatru de stat) - Prinz-Georg-Garten cu palatul și casa de grădină Pretlack - Jugendstilbad (baia orașului), Weißer Turm (fost turn de colț al fortificației medievale a orașului), Ludwigshöhe cu turnul de observație Ludwigsturm, precum și observatorul astronomic popular Darmstadt - Großer Woog.

Printre fiii și fiicele cunoscute ale orașului Darmstadt se numără Magdalena Sibylla von Hessen-Darmstadt, Justus von Liebig, Karl-Heinz Böhm, Otto Buchinger, Beno Gutenberg, Mirjam Pressler, Bruno Labbadia, Michael Spreng, Günter Strack, Minh-Khai Phan-Thi și ultima țarină a Rusiei, Alix von Hessen-Darmstadt.